Cadrul terapeutic este reprezentat fundamental de suportul legal al manifestării profesionale a terapeutului, suport în lipsa căruia actul psihoterapeutic nu poate fi oferit. Acest suport este condiţionat de dreptul de liberă practică conform competenţelor terapeutului precum şi de o bună cunoaştere şi punere în practică a codului deontologic împreună cu legile specifice profesiei de psiholog, respectiv psihoterapeut.
      În interiorul cadrului terapeutic se disting cele două forme, terapeutul sau echipa de terapeuţi şi clientul sau grupul de clienţi, ce interacţionează pe baza unui set de interese diferite ca manifestare dar având acelaşi scop comun, starea de bine a pacientului. Alegerea terapeutului este un drept ce îi aparţine clientului în raport cu dreptul terapeutului care la rândul său îşi poate manifesta acceptul sau refuzul în ceea ce priveşte desfăşurarea relaţiei terapeutice.
      Psihoterapeutul va oferi clientului informaţii despre pregătirea sa profesională,reguli ce ţin de confidenţialitatea relaţiei psihoterapeutice, tehnicile şi metodele ce vor fi utilizate, rezultatele aşteptate în urma şedinţelor terapeutice, care sunt limitele şi riscurile aferente actului terapeutic, costurile şi durata şedinţelor terapeutice precum şi orice alt factor ce poate să influenţeze relaţia terapeutică sau clientul.
      Desfăşurarea actului terapeutic necesită un spaţiu special amenajat pentru servicii psihologice şi abordarea unui mod de comunicare care să faciliteze circulaţia informaţiile necesare terapiei, respectiv informaţiile ce le oferă clientul terapeutului şi feedbackul ce vine din partea terapeutului.Se recomandă în funcţie de metoda şi strategia abordată ca acest spaţiu utilizat pentru desfăşurarea terapiei  să ofere şi posibilitatea de exprimare nonverbală, de exemplu posibilitatea de a desena/picta, construi forme, organiza/așeza obiecte etc. Fluiditatea şi consecvenţa interacţiunii este întregită de confortul şi siguranţa care sunt oferite clientului/clienţilor şi care va ajuta în stimularea manifestării lui/lor.
      Desigur că instrumentele psihologice ce pot fi utilizate în evaluarea clientului precum şi o gamă de obiecte ce pot facilita adaptarea, exprimarea şi catharsisul, completează imaginea cadrului terapeutic şi oferă o gamă variată de opţiuni ce vin în ajutorul demersului terapeutic.
      Cadrul terapeutic include resurse birotice și tehnologice ce pot fi folosite pentru organizarea şi păstrarea datelor ce sunt utile şedinţelor terapeutice.

Bibliografie