,,Există în orice organism, indiferent de nivelul său de complexitate, un flux subiacent de mişcare înspre realizarea constructivă a posibilităţilor ce îi sunt inerente. Că evocăm un vierme de pamânt sau o pasăre frumoasă, o maimuţă sau un om, suntem constrânşi să admitem că viaţa este un proces activ şi nu unul pasiv. Indiferent dacă stimulul este intern sau extern, dacă mediul este sau nu favorabil.,, (Dartevelle,2007)
 

      Carl Rogers. Libertatea de a fi ceea ce eşti. Unul din cei care au văzut persoana umană în splendoarea complexă şi entopică a existenţei sale. Demnitate, încredere, respect şi libertate, fundamente ale filosofiei ce stau la baza terapiei centrate pe persoană. ,,Singurul scop al terapeutului constă în a-l ajuta pe client să se apropie cât mai mult de ceea ce, în profunzimile sale, el este.,, (Dartevelle,2007)
      Când facem referire la individ putem spune că ,,Fiecare individ are în el capacităţi considerabile să se înţeleagă, să-şi schimbe ideea care o are despre sine, să-şi modifice atitudinea de bază şi să găsească un comportament autonom. El se poate inspira din aceste resurse, cu condiţia să i se asigure un climat de atitudini facilitant care să-l motiveze la acţiune.,, (Rogers, 1942). El este un întreg, un Gestalt animat de ,,o propulsie înnăscută [innate drive] în materia vie.,, (Rogers, 1942) această energie fiind similară noţiunii zen de ,,inconştient cosmic,, , de acest ,,nenăscut,, care este ,,rădăcina oricărui existent,(...)sursa iniţială a tuturor posibilităţilor creatoare,, , aşa după cum spune Suzuki (1979),(Dartevelle,2007).
      Aşteptările terapiei rogersiene pot fi reprezentate de două principii de bază: ,,Să fii cu-adevărat tu însuţi!,, şi ,,Să trăieşti viaţa din plin!,,.
      Dincolo de aşteptările pe care societatea le are de la individ, există clipa prezentă, încredere în sine şi în puterea de a fi în relaţie cu celălalt. Un individ de acest gen va păstra o armonie suficientă cu mediul cultural şi social fără a fi conformist, având un stil de viaţă creator şi multe producţii creatoare.
      Pasul sigur către viitorul confort constă în lucrul cu prezentul păstrând trecutul ca o referinţă secundară ce poate oferi detalii care înlesnesc travaliul terapeutic şi pentru a identifica cele mai bune metode de intervenţie în actul terapeutic.

Bibliografie