Consilierea personală Evolving integrează strategii și metode științifice care se concentrează pe soluții și rezultate. Sunt stabilite scopuri precise, se fac evaluări ale potențialelor rezultate și a rezultatelor care se obțin, se inițiază schimbări și decizii spontane sub supravegherea direcției și rezultatelor acestora etc.
      Contractul pentru acest tip de intervenție se inițiază pentru o perioadă fixă - stabilită de comun acord cu clientul și conform mediului/elementelor de mediu/contextelor care pot influența intervenția/rezultatele - necesară atingerii scopurilor/rezultatelor dar poate continua și pentru susținerea și îmbunătățirea rezultatelor obținute.
      Datorită unor aspecte profesionale care concentrează seturile de strategii speciale, tehnici și moduri de intervenție, numărul contractelor pentru acest tip de intervenție este limitat și presupune un contract suplimentar de confidențialitate.

Indisponibilitate pentru contracte până în 15 noiembrie 2015. Noi contracte se pot iniția cu 22 noiembrie 2015.

Consilierea psihologică este intervenţie psihologică:
(a) în scopul optimizării, autocunoaşterii şi dezvoltării personale
(b) în scopul remiterii problemelor emoţionale, cognitive şi de comportament.
Consilierea psihologică se deosebeşte de consilierea educaţională/şcolară.
În timp ce consilierea educaţională/şcolară este focalizata pe probleme de educaţie şi carieră putând fi practicată de profesionişti cu pregătire non-psihologică (ex. sociologici, pedagogi etc.), consilierea psihologică implică intervenţia specialistului psiholog (sau asimilat) în optimizare personală şi în ameliorarea problemelor psiho-emoţionale şi de comportament.
Consilierea psihologică se deosebeşte de psihoterapie.
În timp ce psihoterapeutul poate să fie psiholog sau medic, consilierul psihologic nu poate sa fie decât psiholog; în plus, numai psihoterapeutul poate face intervenţie psihologică pentru psihopatologie, în timp ce consilierul psihologic se focalizează pe optimizare şi dezvoltare personală, probleme subclinice (ex. disforie) sau patologie somatică în care sunt implicaţi factori psihologici. Psihoterapeutul-psiholog are toate competenţele consilierului psihologic.
Consilierea psihologică se poate realiza în regim:
- individual;
- în grup;
- de grup (ex. cuplu, familie).
Componentele unui proces de consiliere psihologică sunt:
- evaluarea cerinţelor (obiectivelor/scopurilor)/problemelor clientului;
- conceptualizarea psihologică a cerinţelor (obiectivelor/scopurilor)/problemelor clientului;
- intervenţii psihologice individuale şi de grup;
- relaţia de consiliere;
- evaluarea procesului de consiliere psihologică şi a rezultatelor acestuia.
Intervenţiile psihologice ale consilierului psihologic:
- optimizare, dezvoltare şi autocunoaştere (ex. coaching);
- probleme psihologice subclinice;
- educaţia pentru sănătate, prevenţia primară;
- prevenţie secundară, terţiară, recuperare;
- soluții pentru problemele de cuplu şi familie.

sursa www.copsi.ro  Colegiul Psihologilor din România, Comisia de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, GHID DE PRACTICĂ CLINICĂ ÎN PSIHOLOGIE

      Dezvoltarea și optimizarea personală sunt obținute prin procesul terapeutic care cuprinde metode, strategii, analize și  tehnici cu ajutorul cărora se îmbunătățeste gradul de conștientizare și identitate de sine, se dezvoltă potențialul și talentele ființei umane îmbunătățind calitatea vieții și a stării de bine, contribuind la realizarea viselor și aspirațiilor.
      În cadrul procesului de dezvoltare personală pot fi  incluse obiective sau repere, strategii sau planuri pentru atingerea obiectivelor, analize pentru măsurarea și evaluarea progresului, nivele sau etape care definesc repere în drumul către dezvoltare și de asemenea sisteme de feedback care furnizează informații cu privirile la modificările dorite ori obținute.
      Repere în procesul terapeutic de dezvoltare și optimizare personală pot fi :
•    îmbunătățirea conștiinței de sine
•    asimilarea de noi abilități de autocunoaștere
•    îmbunătățirea abilităților de învățare sau asimilarea de abilități noi
•    dobândirea sau îmbunătățirea calităților de lider
•    construirea sau dezvoltarea identității/stimei de sine
•    dezvoltarea punctelor forte sau a talentelor
•    îmbunătățirea unor aspecte financiare
•    dezvoltarea spirituală
•    identificarea sau îmbunătățirea potențialului
•    îmbunătățirea stilului de viață și a calității vieții
•    obținerea stării de bine
•    îmbunătățirea sănătății
•    îndeplinirea aspirațiilor
•    inițierea unor decizii importante
•    autonomia și independența personală
•    definirea și executarea planurilor de dezvoltare personală
•    îmbunătățirea abilităților sociale

etc.

Bibliografie

      Dacă cineva ar întreba ,, Ce este starea de bine? ,, care ar fi raspunsul care l-ar primi de la tine ?
      Cu certitudine răspunsul va fi diferit în funcție de fiecare persoană în parte, sau mai bine spus, vor fi destul de puține răspunsuri care vor fi la fel dar care, în majoritatea cazurilor, vor avea  valoare și semnificație diferită însă toate raspunsurile se vor referi la ceea ce este bine sau bun pentru o ființă umană sau pentru alte forme de viață.

      Starea de bine a ființelor umane are calitatea de a fi flexibilă fiind modelată conform structurii unice a fiecărei persoane și desemenea calitatea de a se transforma conform factorilor care o influențează: vârstă, sex, contexte sociale și demografice, educație, familie, întâmplări, nevoi, dorințe, grad de dezvoltare personală, etc.
    Starea de bine este un indicator al calității vieții și în funcție de durata și intensitatea stării de bine putem să caracterizăm modul în care existența noastră ca ființe umane este de o calitate mai bună sau mai puțin bună. Momentul în care ,,Trăiește clipa !,, este completat de un echilibru conștientizat al excesului și prudenței, al fanteziei și al realității, a ceea ce ne dorim și a ceea ce ne putem oferi, într-un mod care la prima vedere poate fi văzut ca utopic, în acel moment, în mod paradoxal se intră pe calea stării de bine, pe drumul unei existențe bogate și împlinite, pe drumul evoluției și al dezvoltării.
    Dacă mergem mai departe în încercarea de a explica starea de bine, îmi imaginez că pentru a trăi această stare trebuie să avem acces la claritatea sensului existenței noastre și chiar dacă, pentru unele persoane pare că este o resursă greu de accesat, spre surpriza acestora se poate afirma că este resursa cea mai la îndemână ființei umane, resursă condiționată însă de un exercițiu interior prin care este necesar să se conștientizeze realitatea și relația ei cu imaginația noastră. Dacă resursa este la îndemâna oricui, exercițiul este uneori, să spunem, obținut cu un oarecare efort, pentru că de cele mai multe ori pentru moment pare mai simplu să fugim de realitate, dar pe termen lung fiecare evadare din fața realității crește riscul de a rămâne prizonieri într-o lume imaginară, mică și limitată, fără multe conexiuni cu lumea în care trăim.
    Realitatea și relația noastră cu realitatea, precum și exprimarea interiorului nostru în realitatea din viața de zi cu zi, pot fi câteva din secretele stării de bine. Să zâmbești, să râzi, să te bucuri, să accepți, să ceri, să primești, să dăruiești, să iubești, să lași ființa ta să fie înconjurată de dragoste si de tot ceea ce îți face bine, să alergi, să te miri, să îți lași gândurile să zboare în cuvinte, în culori, în sunete, să acționezi, să simți, să guști, să miroși parfumul florilor, să ai grijă de tine, să ai grijă de cei din jur....și multe, multe altele care luate toate sau separat,  pot face parte din secretele stării de bine. Și cel mai important lucru este că tu ești cel care poate face ca această stare să existe, starea de bine ești TU !