Tulburarea obsesiv compulsiva - TOC - Cine prezinta risc?

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)?

Toată lumea are tendința de a verifica lucrurile de două ori. De exemplu,înainte de a pleca de acasa o persoană ar putea verifica de două ori, pentru a se asigura, că aragazul sau fierul de călcat este oprit. Dar oamenii cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) simt nevoia de a verifica lucrurile în mod repetat sau au anumite gânduri sau rutine și ritualuri pe care le repetă la nesfârșit. Gândurile și ritualurile asociate cu tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) cauzează disconfort și creează neplăceri în viață de zi cu zi.

Gândurile frecvente care sunt neplăcute sunt numite obsesii. Pentru a încerca să le controleze, o persoană va simți un îndemn copleșitor de a repeta anumite ritualuri sau comportamente numite compulsii. Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) nu pot controla aceste obsesii și compulsii. De cele mai multe ori ritualurile ajung să preia controlul.

De exemplu, în cazul în care oamenii sunt obsedați de microbi sau murdărie, pot dezvolta o compulsie pentru a se spăla pe mâini de foarte multe ori. În cazul în care dezvoltă o obsesie bazată pe teama de intruși care iar putea amenința siguranța, pot închide și reînchide ușile de mai multe ori înainte de a merge la culcare.

Temându-se să nu se facă de rușine în societate, persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) pot să își pieptene părul compulsiv în fața unei oglinzi, până cînd uneori, acestea sunt "prinse" în oglindă și nu se pot îndepărta de ea. Efectuarea acestor ritualuri nu este o activitate plăcută. De fapt se produce o amplificare a anxietății creată de gândurile obsesive.

Alte ritualuri comune sunt reprezentate de nevoia de a verifica în mod repetat lucruri, de a atinge lucrurile (mai ales într-o anumită secvență) sau a număra lucruri. Unele obsesii comune constau în gânduri frecvente de violență și agresivitate împotriva celor dragi,  gândinduri persistente de acte sexuale neplăcute sau gânduri care sunt interzise de convingerile religioase. Persoanele cu tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) pot fi preocupate de ordine și simetrie, au dificultăți în a arunca lucrurile (astfel încât acestea să se acumuleze) sau fac provizii care nu sunt necesare.

Oamenii sănătoși au ritualuri, cum ar fi verificarea aparatelor electronice de mai multe ori, pentru a vedea dacă sunt oprite, înainte de a părăsi casa. Diferența este că oamenii cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) își îndeplinesc ritualurile chiar dacă acest lucru interferează cu activitățile din viața de zi cu zi și găsesc repetițiile neplăcute. Deși cei mai mulți adulți cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) recunosc că ceea ce fac ei este lipsit de sens, unii adulți și majoritatea copiilor nu își dau seama că comportamentul lor este ieșit din comun.

Cauze

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) poate să apară uneori datorită cadrului familial, dar nimeni nu stie sigur de ce doar unele persoane prezintă simpotemele în timp ce altele nu. Cercetătorii au descoperit că mai multe zone ale creierului sunt implicate în frică și anxietate. În urma studiilor despre creierul uman și relația lui cu frica și anxietatea, oamenii de știință vor fi capabili să creeze tratamente din ce în ce mai bune și intervenții psihologice mai eficiente și rapide. Cercetătorii sunt, de asemenea, în căutarea factorilor de stres si de mediu care pot juca un rol în dezvoltarea simptomelor tulburarării obsesiv-compulsive (TOC).

Semne si simptome

 Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), prezintă în general, următoarele simptome:

 

  • Au gânduri repetitive sau își imaginează lucruri diferite, cum ar fi:

- frica de microbi, murdărie.

- teama de intruși.

- acte de violență.

- agresivitate împotriva celor dragi.

- acte sexuale.

- conflicte cu convingeri religioase.

- exagerarea în dorința de a fi ordonat.

 

  • Fac aceleași ritualuri în mod repetat, cum ar fi:

- spălatul pe mâini.

- blocarea și deblocarea ușilor.

- numărare.

- păstrarea articolelor care nu sunt necesare.

-repetarea acelorași pași în mod repetitiv.

 

  • Nu pot controla gândurile și comportamentele nedorite.

  • Nu obțin plăcere atunci când pun în practică comportamentele sau ritualurile, dar obțin o scurtă relaxare a anxietății.

  • Petrec cel puțin 1 oră pe zi preocupat de gânduri și ritualuri, ceea ce afectează și funcționalitatea în viața de zi cu zi.

Cine prezinta risc?

Pentru multe persoane, tulburarea obsesiv-compulsivă își incepe evoluția in timpul copilariei sau la vîrsta adolecenței. Cei mai mulți oameni sunt diagnosticati cu când au aproximativ vârsta de 19 ani. Simptomele TOC pot apărea sau dispărea și se pot manifesta mai mult sau mai puțin în diferite perioade din viață.

Tulburarea obsesiv-compulsivă afecteaza aproximativ 2,2 milioane de adulți americani. Bărbații și femeile sunt afectați în număr aproximativ egal și de obicei primele simptome apar în copilărie, adolescență sau la maturitate. O treime din adulții cu tulburare obsesiv-compulsivă dezvoltă simptome încă din copilărie și cercetările indică faptul că tulburarea obsesiv-compulsivă ar putea apară prima dată în cadrul familiei.

Diagnostic

Evoluția bolii este destul de variată și complexă. Simptomele se pot manifesta și pot dispărea cu usurință în timp sau se pot agrava. Dacă tulburarea obsesiv-compulsivă devine severă, persoana cu o astfel de tulburare își va desfășura activitățile uzuale de la domiciliu. Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă vor încerca să se ajute singure prin evitarea situațiilor care declanșează obsesiile lor sau vor consuma alcool sau droguri pentru a se calma.

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) poate fi însoțită de tulburări de alimentație, alte tulburari de anxietate sau depresie.

În primul rând discută cu medicul tău despre simptome. Medicul tău ar trebui să te examineze pentru a se asigura că nu o problemă fizică este cauza simptomelor. Medicul îți poate recomanda să vizitezi un specialist în sănătate mintală.

Tratamente

Tulburarea obsesiv compulsivă este tratată de obicei cu psihoterapie, medicamente sau ambele în același timp.

 

Psihoterapie

Metoda terapiei cognitiv-comportamentală, întâlnită și în cadrul psihoterapiei integrative, este utilă pentru tratarea tulburării obsesiv-compulsivă. Această metodă terapeutică ajută o persoană să învețe moduri diferite de gândire, comportament și reacții la situații, moduri de gândire noi care o ajută să simtă mai puțină anxietate sau frică, fără a avea gânduri obsesive sau comportament compulsiv. Un strategie terapeutică, numită de expunere și prevenirea reacției, este utilă mai ales în reducerea comportamentelor compulsive în tulburarea obsesiv-compulsivă.

 

 

Medicație

Medicii pot prescrie medicamente pentru a ajuta la tratarea tulburării obsesiv-compulsive. Cele mai frecvent prescris medicamente pentru tulburarea obsesiv compulsivă sunt medicamentele anti-anxietate și antidepresivele. Medicamentele anti-anxietate sunt puternice. Pot fi întâlnite mai multe tipuri în recomandările medicilor. Unele dintre ele sunt cu acțiune imediată dar , în general, nu ar trebui să fie luate pentru perioade lungi de timp.

 

Antidepresivele sunt utilizate pentru a trata depresia, dar ele sunt deosebit de utile în tulburarea obsesiv-compulsivă, probabil mai mult decât medicamente anti-anxietate. Efectele acestora pot apărea după mai multe săptămâni, de la 10 până la 12 săptămâni de la administrare. Unele dintre aceste medicamente pot provoca reacții adverse cum ar fi durerile de cap, greață sau tulburări de somn. Aceste reacții adverse de obicei nu reprezintă o problemă pentru majoritatea oamenilor, mai ales în cazul în care doza de început este minimă și apoi este crescută lent, în timp. Discută cu medicul tău despre orice reacție adversă pe care o ai.

Este important de știut că, deși antidepresivele pot fi sigure și eficiente pentru mulți oameni, ele pot fi riscante pentru unii, în special pentru copii, adolescenți și adulți tineri. În cazul unor antidepresive a fost adăugată o etichetă suplimentară pe ambalajul acestora (în S.U.A.). Aceste etichete avertizează oamenii cărora le-au fost prescrise că antidepresivele au efectele adverse și pot determina unele persoane să se gândească la sinucidere sau să aibă tentative de sinucidere. Orice persoană care ia antidepresive trebuie să fie monitorizată cu atenție, mai ales la începutul tratamentului.

Unele persoane cu tulburarea obsesiv-compulsivă reacționează mai bine la strategiile terapiei cognitiv-comportamentale, în special cele care țin de expunere și prevenirea reacției. Alte persoane reacționează mai bine la medicamente, însă multe persoane au rezultate bune prin combinația strategiilor psihoterapeutice și a tratamentului medicamentos. Discută cu medicul tău despre cel mai bun tratament care ți se potrivește.

Traind cu tulburarea obsesiv compulsiva

"Nu mai puteam face nimic fără ritualuri. Ele au invadat fiecare aspect al vieții mele. Numărarea mă făcea să mă blochez. Îmi spălam parul meu de trei ori, nu doar o dată, pentru că trei este un număr norocos dar numărul unu nu este. Îmi lua foarte mult timp pentru a citi pentru că simțeam nevoia să număr liniile din paragrafe. Seara, când îmi setam alarma pentru a mă trezi a doua zi, trebuia să o setez astfel încât să nu conțină un număr care să imi aducă ghinion. "

"Să mă îmbrac dimineața era foarte dificil, pentru că aveam o rutină, iar dacă urmam rutina deveneam anxios și trebuia să mă îmbrac din nou. Mereu am fost îngrijorat de faptul că, dacă nu o să fac ceva, părinții mei ar putea să moară. Aveam mereu aceste gânduri neplăcute că aș putea să îmi rănesc părinții. Știam că era complet irațional, dar gândurile acestea declanșau o anxietate mai mare și comportamente și mai lipsite de sens. Din cauza timpului pe care îl petreceam în ritualurile care le creasem, am fost pus în imposibilitatea de a face o mulțime de lucruri care erau importante pentru mine. "

articol preluat și adaptat
NIMH - The National Institute of Mental Health - Institutul Național de Sănătate Mintală S.U.A.
www.nimh.nih.gov